“Un rege doarme aici, / degrabă / ucis cu doar un retevei /
de-o babă, / când se căca-n covata ei.”
----- Agrippa d’Aubigne
 

Biblia lui Gutenberg este prima carte tipărită vreodată şi a semnalat un nou capitol în istoria omenirii.

Înainte de imprimarea sa în 1455, cărţile erau fie copiate manual sau tipărite cu ajutorul unor plăci de lemn gravate – procedee care puteau dura luni sau uneori chiar ani întregi.

Primele cărţi erau scrise de mână pe suluri de material. Începând cu al doilea secol al erei noastre, au apărut primele cărţi de tip codex (manuscrise legate). Acesta este formatul cărţii cu care suntem obişnuiţi în prezent.

În timpul Evului Mediu, cărţile erau rezultatul muncii manuale a călugărilor care le copiau meticulos. Cu această metodă ar fi fost nevoie de ani de zile pentru a termina un volum de mărimea Bibliei.

La mijlocul secolului XV cărţile imprimante cu ajutorul blocurilor de litere au devenit populare în Europa, deşi punctul lor de origine a fost în Asia cu mai multe secole înainte de Gutenberg. Procesul de gravură şi imprimare a acestui tip de cărţi era dificil şi nepotrivit pentru cărţile care erau formate predominant din text.

Johann Gutenberg a fost cel care inventat o tiparniţă capabilă să producă mai multe copii ale aceluiaşi volum într-un timp relativ scurt – invenţie care a revoluţionat diseminarea informaţiilor.

Despre Johann Gutenberg se cunosc foarte puţine – inclusiv data naşterii. Chiar şi portretul său cel mai cunoscut este bazat pe presupuneri asupra adevăratei sale înfăţişări. Majoritatea detaliilor despre Gutenberg au fost luate din documentele legale şi financiare ale epocii.

Johann Gensfleisch zum Gutenberg s-a născut într-o familie aristocrată de meşteri fierari. Cunoştiinţele obţinute în urma uceniciei sale i-au folosit în dezvoltarea metodelor de turnare a plăcilor de imprimare.

Înainte de a începe proiectul Bibliei prin 1450, el a experimentat cu pagini individuale şi cu cărţi de dimensiuni mai mici: documente oficiale şi manuale de gramatica limbii latine. Pentru a se asigura de succesul ideei sale, Gutenberg a creat un nou model de tiparniţă şi a dezvoltat o metodă de turnare în metal a literelor individuale.

Tiparniţa lui Gutenberg era din lemn şi este foarte probabil să fi fost modelată după presele de vin ale epocii. Literele era turnate dint-un aliaj metalic care putea fi topit la temperaturi mici, dar care era, în acelaşi timp, destul de dur pentru a rezista strivirii prin presă. Pentru a duce la bun sfârşit proiectul Bibliei în latină, Gutenberg a turnat peste 100.000 de litere, iar cele 180 de exemplare au avut nevoie de 2 ani pentru a vedea lumina zilei.

Invenţia lui Gutenberg a făcut posibilă tipărirea mai multor copii fidele ale unei singure cărţi şi a revoluţionat distribuirea informaţiilor.

PARTENERI:
tie-me-up Optiplaza gadget report HyperFlash refresh eisberg
© The Marketing House